Romulus Rusan – fericită fie-ți veșnicia

Nu credeam să învăţ să anunţ vreodată moartea soţului meu
ROMULUS RUSAN (1935-2016)
omul pe care l-am iubit mai mult de o jumătate de secol 
şi fără dragostea căruia cu siguranţă nu aş fi supravieţuit.

Cu aceste cuvine, scriitoarea Ana Blandiana a făcut publică trista veste a morții soțului ei, domnul Romulus Rusan, născut la 13 martie 1935, la Alba Iulia, acesta fiind printre membrii  fondatori al organizației neguvernamentale Alianța Civică.

A fost director în cadrul Memorialului Victimelor Comunismului și al Rezistenței, conducând Centrul Internațional Pentru Studiul Comunismului.

Presimțind parcă momentul ce avea să urmeze, aseară, soția scriitorului, publicase un poem din trecut:   

Două cruci

Tu ai fost crucea mea
Înaltă, subțire,
În stare să mă răstignească
Grindă pe grindă.
Eu am fost crucea ta
Copilărească,
Răsfrântă-n oglindă.
Aceeași mișcare
Pentru îmbrăţișare
Și răstignire,
Pentru mire
Și pentru mireasă.
Lasă
Vremea să curgă de două ori,
Dinspre seară, şi dinspre zori,
Pentru unul, şi pentru altul,
Să ne asemene,
Și să ne-acopere sumbră
Cu flori –
Printre care să privim spre înaltul
Desenat cu două cruci gemene:
Una de umbră.

(Ana Blandiana) Soarele de apoi 2000

Chiar din zorii apariției revistei Mesagerul Sfântului Anton, domnul Romulus Rusan și-a manifestat disponibilitatea și bunăvoința de a deveni pentru noi un fidel și remarcabil colaborator. În acești aproape 25 de ani, a publicat numeroase articole pentru Mesagerul.

Deși ar fi trebuit să-l întâlnesc, ca de obicei, la sediul Fundației Academia Civică, ne-am revăzut, pentru ultima data, în ambientul caracteristic unui om dedicat cărții, la Targul Gaudeamus, acolo unde făcea publice ultimele sale volume și cercetări.

Cu blandețe, bucurie, gentilețe și cu o oarecare reverența, ce-i era caracteristica parcă pentru fiecare om ce se apropia de dumnealui, ne-a vorbit frumos, după lansare, despre ultima expoziție la care participase, Țăranii și comunismul, despre care ne-a și trimis la redacție un minunat rezumat.

Îmi exprim, în nume personal, al colaboratorilor și cititorilor revistei Mesagerul Sfântului Anton sentimentele de apropiere și cordialitate față de doamna Ana Blandiana și de familiari, încredințandu-i de rugăciunea noastră pentru domnul Romulus Rusan, pe care nădăjduim că Dumnezeu, în mare-i milostivire și bunăvoință îl va face partaș cu sfinții la ospățul său veșnic!

Dumnezeu să îl odihnească în pacea și lumina Sa!