Pagina tinerilor

Sărbătoarea anuală a Naşterii Domnului este strâns legată de celebrarea solemnă a sfintei Liturghii, memorial al jertfei noului legământ încheiat în sângele lui Isus.

Din neatenţie, sau din entuziasm necontrolat, comitem uneori eroarea de a confunda perfecţionismul cu sfinţenia. Ne închipuim că accesul în împărăţia lui Dumnezeu se face pe baza unui punctaj, a unei performanţe morale, de ce nu, a unei impecabilităţi comportamentale.

În miezul acestei lumi e nevoie de voia Lui. Tăcut ascultată. Rostită cu duioșia crucii. Înveșmântată în cea mai curată limbă a rostirii. Cultivată prin propria noastră faptă. Avem de dat mărturie dinaintea oamenilor că dumnezeul nostru nu e ca lumea. Plin de hachițe și schimbări ale regulii de mântuire în timpul vieților noastre.

Luptăm cu vicii, cu păcate, ne construim propuneri personale, avem intenţii să ne depăşim, să ameliorăm o stare sufletească... Şi uneori avem senzaţia că reuşim. Simţim cum creştem, cum ne dezvoltăm, cum revenim la suprafaţă. Dar uneori se-ntâmplă, brusc, total neaşteptat, şi să ne prăbuşim.

Răbdarea ne oferă climatul propice reconstrucţiei de sine, aşa încât ea devine şansa evoluţiei noastre. Căci, numai cu ajutorul ei, putem depăşi starea de răsfăţ infantil şi de nemulţumire faţă de potrivnicia lumii.

Cred că trăim într-o societate care îşi negociază foarte prost relaţia dintre valorile materiale şi valorile spirituale. De unde şi această nevoie de reflecţie asupra credinţei în Dumnezeu şi în bunăstarea lumii.